Video blog cu clipuri si documentare despre MISA, Gregorian Bivolaru, despre Yoga si spiritualitate in general, despre o viata sanatoasa, despre iubire si sexualitate, despre umanitate si societatea actuala, despre abuzurile si nedreptatile savarsite impotriva yoghinilor si despre modul in care se urmareste crearea unei "noi ordini mondiale" de catre masonerie si de catre alte organizatii oculte.
Bliss (titlul sub care a circulat in limba romana este "Armonie sexuala") este un film curajos despre vindecare sexuala, despre perseverenta si iubirea necesare pentru a deveni o fiinta completa si de a forma o relatie de cuplu minunata. Filmul dezvaluie intr-un mod direct foarte multe secrete intime ale barbatilor, femeilor si ale relatiilor lor in cultura contemporana, in care predomina impresiile de suprafata. Pe parcursul lui sunt revelate insa si taine ale practicilor tantrice stravechi, cateva dintre multiplele beneficii ale continentei sexuale, tehnici de control al energiei sexuale masculine, modalitati de eliminare a frigiditatii si insatisfactiei feminine, precum si cai de obtinere a orgasmelor multiple.
Concluzia acestui film este speciala si aduce sperante pe o tema care nu este abordata mai deloc intr-un cinematograf. De fapt Bliss este un film foarte rar, deoarece nici un film de la Hollywood in ultimii 10-15 ani nu a incercat sa abordeze subiectul Tantra atat de deschis. In plus, indica un mod in care foarte multe probleme ale vietii moderne ar putea fi rezolvate prin cunoasterea secretelor Tantrei, prin imbunatatirea vietii sexuale si transformarea ei intr-o cale spirituala.
Este un film care merita vazut, revazut si savurat pe indelete.
În Occident este greu de preluat modelul tradiţional oriental al GURU-lui, Învăţătorul, Maestrul, cel care prin iniţierea spirituală îndepărtează întunericul ignoranţei. Despre Gregorian Bivolaru ziariştii în unanimitate scriu cu indignare că s-a autointitulat guru. Ne întrebăm de ce, pentru că Gregorian Bivolaru NU a afirmat niciodată că este un guru. Cei care l-au intitulat de la început „guru Grieg” sau "guru Bivolaru", la modul ironic şi batjocoritor, sunt chiar ei, ziariştii, care nici măcar nu au habar ce semnifică acest cuvânt.
Mai mult, Gregorian Bivolaru a afirmat în repetate rânduri, în mod public, chiar în interviuri televizate, că NU se consideră un guru. Ne-a explicat şi de ce: pentru că, în Orient, noţiunea de guru nu este asociată doar cu aceea de învăţător spiritual, ci implică şi o raportare devoţională a discipolului, raportare pe care el o consideră deplasată în ceea ce priveşte propria lui persoană.
Oricum, Occidentul a preluat noţiunea de GURU într-un mod extrem de superficial. Nu numai că i s-a ignorat complet sensul, dar acest cuvânt sacru pentru orientali a fost vulgarizat, batjocorit, banalizat. Se vorbeşte de: “guru în modă”, „guru al managementului”, „guru al fitnessului”, probabil înţelegând prin aceasta un fel de expert în domeniu.
Pe internet întâlnim pe multe site-uri printre nivelurile atribuite utilizatorilor alături de novice, senior şi... guru. Ca să nu mai vorbim despre sintagma de „guru al sexului” atât de frecvent întâlnită încât au fost create chiar filme cu titluri de acest gen (vezi “Guru, profu’ de sex”) sau jocuri pe computer al căror obiectiv este să ajungi un “sex-guru”. Să ne mai mirăm atunci de ce în mintea oamenilor, acest cuvânt este asociat mai mult cu obsesia pentru sexualitate decât cu spiritualitatea?
Ne putem da deci seama cam ce înţeleg ziariştii prin acest cuvânt şi poate ar trebui să ne bucurăm că atunci când se referă la Grieg folosesc de fiecare dată termeni precum “pseudo-guru”, „fals guru” sau guru între ghilimele. Căci în nici un caz Grieg nu este ceea ce înţeleg ei prin guru.
Deci ca să concluzionăm, răspunsul este foarte simplu şi dezbaterile terminologice nu-şi au sensul: pentru noi Gregorian Bivolaru este profesorul nostru de yoga şi, din punct de vedere spiritual el este Ghidul nostru spiritual. Mai mult chiar, mulţi dintre noi îl considerăm a fi cel mai bun prieten al nostru. Toată această „furtună într-un pahar cu apă” este o scorneală a presei. Pentru că nu are sens să „importăm” noţiunea de GURU nici din Orient nici (versiunea terfelită) din Occident.
“No mires para abajo”(2008) sau in traducerea lui englezeasca “Don't look down” este unul dintre cele mai romantice, erotice si suprarealiste filme aparute recent. Este genul acela de film care te face sa visezi, sa te intrebi: “Oare chiar se poate asa ceva?” si sa speri ca intr-o buna zi viata ta va fi la fel de magica.
Povestea este simpla, iar farmecul ei consta mai mult in atmosfera decat in actiune. Eloy, un barbat in devenire, este initiat in arta amorului de catre Elvira, o tanara cu totul aparte, plimbata prin lume si detinatoarea unei cunoasteri foarte profunde asupra vietii, in general, si a sexualitatii, in special. Filmul este erotic fara a fi explicit, si e impregnat de respectul pentru feminitate si de aspiratia de a descifra misterele dragostei. Umorul fin de pe alocuri se impleteste cu reflectii foarte profunde, cat si cu imagini complet neobisnuite, menite sa-ti „opreasca” mintea (cum ar fi cea a decedatilor aliniati pe scaune de-a lungul zidului care margineste cimitirul…).
Romantismul, asa cum ni s-a predat definitia la scoala, presupune personaje neobisnuite in situatii neobisnuite, adica exact ce „No mires para abajo” ofera cu generozitate, fara sa-ti dea totusi senzatia de „tras de par”. Eloy ar fi fost un adolescent ca oricare altul pana cand moartea tatalui sau l-a aruncat intr-o stare mai speciala de spirit. Nu depresie, cat sensibilizare marita. Intr-atat incat a devenit somnambul, iar intr-una din noptile in care bantuia pe acoperisuri i-a cazut, la propriu, Elvirei in pat. Ea este genul de „zana” moderna, adica exact ceea ce ai sperat mereu sa intalnesti, sa cunosti sau, de ce nu, sa devii tu insati. Independenta, initiata inca de mica in secrete ale vietii de catre bunica ei, un personaj la fel de pitoresc si extraordinar, si generoasa in a-i impartasi cunoasterea ei tanarului Eloy, pe care destinul i la trimis intr-un mod atat de inedit.
Trimiterile cate secretele amorului oriental sunt explicite, el trebuind sa obtina, pana in final, celebrul orgasm fara ejaculare, pe care majoritatea barbatilor nici macar nu-l cred posibil, si sa poata prelungi oricat de mult actul sexual pentru a experimenta toate zecile de pozitii descrise in Kama Sutra. Metafora folosita de argentinianul Eliseo Subiela, care e atat regizorul cat si scenaristul filmului, este aceea a mersului pe picioroange: incepi cu unele foarte mici pe care le schimbi, gradat, cu unele din ce in ce mai mari, pana ajungi la o inaltime care altora li se pare ametitoare.
Cum anume il ghideaza Elvira il aceasta calatorie initiatica va lasam placerea sa descoperiti singuri. Vizionare placuta!
UPDATE! Pentru a downloada filmul integral click aici sau aici.
"MISA şi Gregorian Bivolaru în căutarea Adevărului" este filmul documentar ce cuprinde sintetic aproape toată povestea abuzurilor împotriva lui Gregorian Bivolaru şi a MISA. Începute de către Securitatea comunistă în 1971 (detalii în cartea "Reprimarea miscarii yoga in anii 80") nenumăratele ilegalităţi au continuat după căderea lui Ceauşescu, fiind realizate de către aceleaşi elemente ale fostei securităţi împrăştiate prin guvern, administratie, procuratură, poliţie, servicii secrete, justiţie, după "marea rotaţie a cadrelor" din decembrie 1989.
Aspecte inedite şi revelatoare despre Operaţiunea Christ (partea I)
de Maria Nicola
Aşa cum vă informam într-un articol anterior, instanţa Tribunalului Sibiu a luat decizia surprinzătoare de a accelera procesul în care este judecat Gregorian Bivolaru. Am aflat de la surse din CSM (Consiliul Superior al Magistraturii) că inspectoare de la această instituţie au venit la Sibiu pentru a “lua la întrebări” instanţa de ce nu este mai repede judecat Gregorian Bivolaru, având drept sarcină să recurgă chiar la anumite sancţiuni. În înfăţişarea din 26 martie, instanţa a solicitat prezentarea pledoariilor finale şi a anunţat că va pronunţa un verdict pe data de 9 aprilie.
Având în vedere complexitatea procesului, este posibil ca acest termen să se prelungească cu 1-2 săptămâni, dar, dincolo de aceasta, nu este deloc întâmplător faptul că se forţează să se dea această soluţie în săptămâna Paştelui pentru că, la origini, toată această gigantică acţiune a poliţiei şi procuraturii a fost, deloc întâmplător, intitulată „Operaţiunea Christ“. Ar trebui ca toată lumea să-şi amintească că această acţiune a demarat în Săptămâna Mare, înainte de Paşti, în anul 2004 şi a fost denumită „Operaţiunea Christ“ în batjocură – pentru că cei care au comandat-o ştiau că Gregorian Bivolaru nu este vinovat!
În 18 martie 2004, autorităţile române au lansat o operaţiune agresivă de proporţii împotriva şcolii de yoga MISA. Peste 300 de jandarmi şi procurori au luat cu asalt 16 locuinţe private ale unor yoghini, încălcând aproape toate reglementările din Codul Penal privind modul în care se realizează percheziţiile. Tone de bunuri personale au fost confiscate, zeci de oameni au fost reţinuţi abuziv şi interogaţi, presaţi să dea declaraţii incriminatoare la adresa lui Gregorian Bivolaru.
În aceeaşi zi, în presă literalmente a explodat o campanie de dezinformare care a fost apoi alimentată luni de zile cu informaţii false furnizate chiar de autorităţi, într-o campanie fără precedent de intoxicare a opiniei publice şi de “asmuţire” a acesteia asupra practicanţilor yoga din România. Principala ţintă a acestei campanii denigratoare a fost profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. După un prim val de articole şi declaraţii care vorbeau, de exemplu, despre “cea mai mare operaţiune împotriva prostituţiei şi a traficului de droguri”, în doar câteva zile a început să devină evident faptul că informaţiile despre acest caz nu se susţin deloc cu probe.
În disperare de cauză, artizanii atacului împotriva MISA s-au lansat într-o campanie furibundă de discreditare a liderului spiritual al MISA, profesorul de yoga Gregorian Bivolaru. Articole calomniatoare la adresa acestuia au apărut în aproape toate ziarele în perioada martie – aprilie 2004. Numai după câteva zile a fost făcut public numele de cod al operaţiunii CHRIST. Ceea ce a urmat – hăiturirea lui Gregorian Bivolaru, reţinerea lui în stare de arest, trimiterea lui dintr-o instanţă în altă, în lanţuri şi cu o pază impresionantă, seamănă cutremurător cu ceea ce s-a petrecut cu 2000 de ani în urmă, în “procesul” lui Iisus.
Istoricul procesului de la Sibiu În timpul campaniei mediatice care a urmat după percheziţiile brutale din 18 martie 2004, agenţia Mediafax a lansat informaţia falsă că Gregorian Bivolaru ar fi dat în consemn la frontieră. Deplasându-se la Vama Nădlac deoarece dorea să se deplaseze în Ungaria (şi având asupra sa paşaportul în regulă precum şi asigurarea de sănătate încheiată în ziua precedentă – acte care exclud intenţia unei treceri frauduloase a frontierei), Gregorian Bivolaru este victima unei înscenări: este arestat în clădirea Vămii, apoi târât afară, fotografiat şi acuzat că ar fi intenţionat să iasă fraudulos din ţară.
A doua zi este adus, în lanţuri şi cu o pază impresionantă, la Bucureşti, unde este reţinut în continuare în arest şi târât dintr un tribunal în altul. Pe numele său este emis un mandat de arestare pentru „act sexual cu o minoră“. Minora în cauză, Mădălina Dumitru, a fost forţată de procurori, după un interogatoriu traumatizant de 14 ore (în care nu a fost asistată de avocat şi nu i s-a permis să îşi contacteze rudele) să semneze o declaraţie dictată chiar de procuror. Imediat, Mădălina Dumitru a reclamat abuzurile procuraturii şi a retractat această declaraţie, dar ulterior ea a fost sechestrată timp de câteva luni, sub pretextul „protecţiei“ de către autorităţi.
Pentru a justifica diferitele abuzuri şi mandatul de arestare împotriva lui Gregorian Bivolaru, procuratura a încropit la repezeală dosarul, citând la interogatorii zeci de minore înscrise la cursurile de yoga, până când a reuşit să mai adune încă două declaraţii mincinoase şi a înaintat rechizitoriul la Tribunalul Bucureşti. Dosarul a început să fie judecat la Bucureşti dar, datorită presiunii mediatice intense şi a numeroaselor abuzuri ale judecătoarei Cristuş Nicoleta, a fost strămutat la Sibiu şi atribuit judecătorului G. Ciulacu. Acesta a decedat într-un violent accident rutier astfel că, în 2006, a fost numit un alt judecător.
Mandatul de arestare pe numele lui Gregorian Bivolaru a fost menţinut pe motiv că, aflat în stare de libertate, acesta ar putea influenţa martorii din proces. S-a emis de asemenea mandatul de urmărire internaţională, pe care statul român l-a menţinut în vigoare, în ciuda faptului că, între timp, Gregorian Bivolaru a primit azil politic în Suedia şi autorităţile suedeze au respins cererile de extrădare formulate de statul român.
Toate abuzurile împotriva lui Gregorian Bivolaru au fost reclamate de acesta la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), unde dosarul urmează să fie judecat în curând. Având în vedere gravitatea acestui caz, putem afirma cu siguranţă că juriştii de la CEDO vor sancţiona abuzurile autorităţilor române asupra lui Gregorian Bivolaru.
În cazul numelui operaţiunii “Christ” nu putem vorbi doar de o banală “coincidenţă”! Revenind la inspecţia cu “ţintă” asupra instanţei din Sibiu, insistăm asupra faptului că această nouă încercare a politicului de a face presiuni asupra actului de justiţie nu vine deloc întâmplător acum – înainte de sărbătoarea Paştelui. Putem spune chiar mai mult, că este ca un sui generis cerc care se închide, pentru că acţiunile împotriva lui Gregorian Bivolaru şi împotriva şcolii de yoga MISA au demarat în Săptămâna Mare, înainte de Paşti, în anul 2004. La origini, această acţiune împotriva şcolii de yoga MISA s-a numit „Operaţiunea Christ“, iar Christ era evident o referire cu ochi şi cu sprâncene sau, altfel spus, simbolică la mentorul acestei şcoli, Gregorian Bivolaru. Şi, mai mult, ea ne arată cum se face de fapt istoria. Exact cum au făcut fariseii atunci când i-au dat ordin lui Pilat să-l condamne pe Christos, tot aşa a făcut acum din umbră Adrian Năstase prin interpuşii lui: a dat ordin ca prin intermediul acelei comisii să se încerce influenţarea instanţei în sensul condamnării nedrepte a lui Gregorian Bivolaru.
Şi iată că acum nu este deloc întâmplător, pentru cei care văd dincolo de aparenţe, că soluţia se dă în apropierea sărbătorii Paştelui şi, în felul acesta, „operaţiunea Christ“ are tendinţa să se finalizeze în modul în care îl ştim cu toţii. Exact aşa cum, atunci, pe vremuri, Christos a fost condamnat fiind nevinovat, tot aşa şi ei, acum, urmăresc ca în săptămâna Paştelui, deloc întâmplător, să dea această soluţie nedreaptă, pentru ca, în felul acesta „Acţiunea Christ“, care a fost declanşată în urmă cu şase ani, să se finalizeze. Şi toate aceste aspecte ar trebui să ne dea serios de gândit întrucât, chiar dacă pentru cei naivi sunt nişte banale coincidenţe, pentru cei care privesc dincolo de aparenţe, toate aceste elemente au un tâlc pe care ar trebui să îl intuim.
Înainte de a reveni cu alte detalii iniţiatice senzaţionale despre Operaţiunea Christ, vă recomandăm să citiţi un fragment cutremurător din lucrarea vizionară Patimile lui Cristos: http://www.yogaesoteric.net/content.aspx?lang=ro&item=6230
Bliss (titlul sub care a circulat in limba romana este "Armonie sexuala") este un film curajos despre vindecare sexuala, despre perseverenta si iubirea necesare pentru a deveni o fiinta completa si de a forma o relatie de cuplu minunata. Filmul dezvaluie intr-un mod direct foarte multe secrete intime ale barbatilor, femeilor si ale relatiilor lor in cultura contemporana, in care predomina impresiile de suprafata. Pe parcursul lui sunt revelate insa si taine ale practicilor tantrice stravechi, cateva dintre multiplele beneficii ale continentei sexuale, tehnici de control al energiei sexuale masculine, modalitati de eliminare a frigiditatii si insatisfactiei feminine, precum si cai de obtinere a orgasmelor multiple.
12-02-24%5D.JPG)
